Scrisoare catre mine, cand voi fi mama.

2 Permalink

“Ai devenit mamica?

Felicitari. Asta e singurul diminutiv pe care trebuie sa-l folosesti de acum incolo. Ti-am facut oricum o lista, cu ce ar trebui sa faci si ce nu. Posibil ca hormonii sa te impiedice sa mai gandesti bine :)

Nu folosi diminutive pentru orice – ochisori, dintisori, limbuta. Doar intre voi doi. Acolo e ok.

Nu vorbi la plural, pentru tine si copil “suntem frumusei rau azi”. Vorbeste pentru tine, lasa-l pe el sa-si aleaga statusurile singur mai tarziu.

Nu pune multe poze pe facebook. Bebelusii sunt cei mai haiosi, vei fi tentata sa ii arati fiecare dinte, fiecare pozitie de somn si fiecare sentiment unic pe care ti-l transmite. E unic cu un scop – ti-l transmite doar tie!

Te rog sa nu pui poze pe facebook cu descrierea “viata mea” “inima mea” “sufletul meu”. Ma duc cu gandul la manele si n-as vrea sa-l invatam texte din Salam. Tu ai crescut cu literatura rusa :)) 

Nu posta pe facebook articole despre colici, gradinite, fluturasi si supite. Poate mai ai mamici in lista, dar mai ai si oameni care au copii deja la liceu. Sau nu au si nici nu vor! Citeste articolele singura sau alature-te unui grup de mamici care sigur isi impartasesc experientele in acelasi stil.

Nu uita ca ti-a placut sa citesti – carti de adulti. Nu da in extrema cu informatiile cu si despre copii. Pastreaza proportia, ba chiar mergi pe minim. Citeste in continuare despre social media.

Nu asculta sfaturi – ai mers pe instinct pana acum, ai facut fata la situatii nu chiar usoare, stii cum sa cauti pe net si mai ales cum sa filtrezi informatia – sigur te vei descurca si nu vei face din asta o drama existentiala.

Fa un playlist cu toata muzica din youtube si pune-l pe repeat in casa. Trebuie sa creasca cu muzica buna. E singura lui sansa la normalitate.

Stiu, nu te mai incape nici o rochie. O sa vrei sa slabesti rapid. Nu se poate. Ai un an la dispozitie pana revii la forma initiala si ai mai dat odata jos 15 Kilograme. Relax.

Daca tot esti in concediu de maternitate, considera-l un an sabatic. Intotdeauna ti-ai dorit un an de pauza. Enjoy!”

Hehe – nu stiu cand am scris randurile astea sau daca intentionam sa le public atunci – astazi m-au facut sa zambesc.

Stiu insa ca sigur nu o sa am un an de pauza, ca inca nu am inceput sa folosesc diminutive si este posibil sa fi vorbit la plural de cateva ori. E clar ca voi face multe poze si deja sunt intr-un grup dedicat de mamici de unde culeg destule informatii – si incerc sa am si o viata normala pe langa asta. Daca normal inseamna sa nu te poti inchide singura la sireturi :))

Imi place cand ma regasesc printre cuvinte si mereu imi promit ca o sa scriu mai des. E fascinant sa vezi cum evoluezi sau te schimbi. Cum percepi alte realitati. Cum iti spui povestea. Acum stiu sigur ca cineva o va citi intr-o buna zi si va zambi si ea ca mine…la gandul ca niciodata nu a fost despre destinatie, ci despre bucuria calatoriei.

2 Comments
  • Elisa
    June 23, 2017

    Ai un dar si il folosesti foarte bine in scris. Continua, te descurci minunat! Stiu ca nu ai nevoie sa ti se spuna asta dar mie imi place sa spun/scriu ceea ce gandesc!

    • roxana
      July 11, 2017

      Multumesc, e foarte important feedback-ul tau. Apreciez!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *