Nu mi-am propus vreodata sa scriu despre alaptare, pentru ca mi se parea un subiect prea complex. Prea discutat si viralizat. Despre care nu stiam nimic. Si nu-mi sta in fire sa scriu despre ceea ce nu cunosc. Dar in seara asta, in cateva minute, am invatat totul!

Am tot citit despre alaptare, cum ca ar fi un miracol. Inainte sa fie un miracol este insa un chin. Eu nu am facut cursuri inainte, nu am citit prea mult si in maternitate nu am avut suport de la vreun consultant in alaptare, cum ma asteptam. Am avut in schimb dureri dupa cezariana – fapt care a intarziat laptele si aproape a facut loc panicii. Norocul meu este ca nu ma las influentata prea usor si imi pastrez doza de optimism cu incapatanare.

Asta este secretul alaptarii – incapatanarea. Atat de simplu si totusi atat de complicat!

Cand am ajuns acasa am chemat moasa. Care mi-a spus sa am rabdare. Apoi am chemat un consultant in alaptare. Care nu a venit, era mereu ocupata. Am citit pe grupul de mamici. Si pe toate site-urile care ofereau informatii ok. Am devenit expert in butonat telefonul cu o mana. Si in alte activitati care implica pompe si alti demoni. Am luat youtube-ul la vizionat – pozitii, cum sa, cum sa nu. Nu mi-a iesit din prima. Nici dintr-a cincea. Mi-a iesit intr-un final cand m-am relaxat, cand m-am imprietenit cu papusica mica care nu era deloc rabdatoare. Tot intr-un final, s-a relaxat si ea :))

Ce altceva trebuie sa stii? Trebuie sa mananci bine si sa nu te stresezi, ca sa nu pierzi laptele pe care inca nu ai reusit sa il ai. Cand iti iese, incepe sa doara. Un miracol ca femeile nu inebunesc in primele zile, serios 🙂

Ai nevoie de incurajari. Eu le-am primit de la sotul meu, care imi spune zilnic “esti cea mai puternica”. Daca nu ai de unde sa le iei, cauta poze pe pinterest. Hai, spune dupa mine: I make milk. What’s your superpower?

Intre timp lucrurile au intrat pe un fagas normal. Pana astazi, cand m-a luat o raceala. Una din aia in care te doare capul, tot corpul si nu ai forta sa te ridici de pe canapea. Stiam ca daca esti racita poti alapta in continuare, pentru ca ii vei da anticorpi. Ce nu stiam este ca singurul lucru pe care ar trebui sa faci este sa alaptezi in continuare!

Atasarea bebelusei la san a fost medicamentul meu minune. Mi-a trecut orice durere, ca si cand ar fi luat-o cineva cu mana. Nu ma las usor impresionata de fenomenul matern, dar asta e unul din momentele care m-a lasat fara cuvinte. Se pare ca da, e un miracol – unul pentru care merita sa ai rabdare. Si determinare 🙂