Mi-am dat somnul peste cap de cand ne-am intors din Mauritius iar azi am descoperit ca am covid, deci adio somn de tot. Glumesc, ma uit la The bold type si pentru ca e cu girls time si scris mi s-a facut dor sa deschid o pagina de blog. Chiar nu stiu de ce scriu atat de rar. Bine, stiu – pentru ca serile de obicei sunt pentru culcat copil si citit povesti, nu pus povesti pe blog. Well, da – lucrurile nu sunt niciodata usor de facut. Dar poate fix astea e frumusetea lor…

E ora 2 si in aproximativ 14 ore ar trebui sa pregatesc sala, proba de microfon si de emotii – pentru primul eveniment de business networking din 2022. Well, planurile se schimba des de cand covid e prezent in vietile noastre, drept pentru care voi verifica totul de la distanta si voi avea emotii in direct, pe zoom. Ca tot ma gandeam eu de ce nu avem evenimente hibrid. Este o prima data pentru orice, nu-i asa?

Este si prima data cand ma bucur ca am luat covid dupa ce am venit din vacanta, nu ca data trecuta, cu fix 3 zile inainte :)) Daa, ne-am intors din vacanta pe care mi-am dorit-o la final de an, dar care a fost pana la urma la inceput de an. Incep sa observ ca lately totul imi iese, doar ca pe dos. Rad singura, noroc ca restul casei doarme bustean.

Well, n-am scris articolul de final de an cu rezolutii, dar e un fapt stiut ca fiecare lista a mea are vacante pe ea. Biiine, cred ca a tuturor are. Doar ca din lista mea as taia oricand case, credite, masini si blanuri (nici nu-mi plac) pentru vacante. Sau ma rog, ce mai pun oamenii pe liste. Chiar, voi (cei care ma cititi?!) ce aveti pe lista de dorinte? Sigur aveti minim 2 vacante. Pe an. Una cu copil si una fara. Sunt cea mai buna investitie in sanatatea noastra mentala. Poti sa-ti auzi gandurile spargandu-se de valurile marii. Poti sa le ineci in linistea deranjata doar de frunzele de palmier. Poti sa nici nu gandesti – e tot semn de sanatate mentala.

Apropo de asta, am un exercitiu foarte misto pe care il fac cand vreau sa-mi golsesc mintea. Stiati ca putini oameni sunt capabili sa-si goleasca mintea cand merg al culcare? Sau in vacante? Inapoi la vacante si investitia in echilibrul nostru psihic.

Si fizic. M-am intors mai slaba decat am plecat si mai dornica sa am un stil de viata sanatos.

Am citit o carte foarte tare in vacanta, despre terapeuti si viata lor din cabinetele de terapie. V-am zis ca e pentru psihic, na.

Eu nu fac terapie. Fac self therapy. Si printre povestile din carte, pe undeva printre randuri, am citit ca atunci cand te simti gol pe dinauntru, incerci sa umpli golul cu ceva. Aha! Genul de moment cand iti aprinzi o tigara, dar cum eu nu mai fumez (as mai vrea uneori dar mai bine cumpar pantofi), mi-am imaginat ca mi-am aprins una si m-am gandit cum ma simt eu acum pe dinauntru. Well, full – iubire de mama, de sotie, de jos, de tot ce fac si ce nu fac eu zilnic. Deci gata, am inteles. Mai am din carte, dar asta a facut un click. Big one!

As fi putut scrie cate un articol elaborat despre fiecare topic din paragrafele astea – vacanta, cartea, rezolutii, obiective de inceput de an, dar de cand sunt mama timpul e un lux, deci am invatat sa comprim foarte bine totul. Uneori prea bine. Sau prea rau – dat fiind ca tind sa comprim cateodata 3 mese intr-una. Full of work. Deci mai e de lucru.

Fix ieri ma apucasem de sala, apropo de lucru. Iau o pauza de 7 zile si sper sa nu lase urme tura asta 2 de covid. Bai virus, sa stii ca vom calatori si vom face evenimente si vom face copii si vom face ce vrem, cu tine sau fara tine. Asa ca ai face bine sa inveti TU sa traiesti cu noi, ca noi deja ne-am obisnuit cu tine. Fii dragut si sterge-o rapid, am niste vise de indeplinit 🙂